Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Fusce sem tellus, volutpat vitae purus in, molestie efficitur ante.

Ce au în comun sf. Gheorghe, cartea și bibliotecarul? Nimic sau poate două câte două. Cartea și bibliotecarul sau sf. Gheorghe și cartea, în sensul în care sf. Gheorghe este eroul unor cărți despre viața și faptele sfinților. Dar sf. Gheorghe și bibliotecarul?

Astăzi vă propun să facem un exercițiu de creativitate care poate fi reluat în diverse forme și cu felurite teme și cu copiii. De ce este important vă voi spune pe scurt la final.

Să începem de la carte și bibliotecar. Bibliotecarul este păstrătorul cărților. El știe locul, tematica și starea cărților și are cunoștințele necesare pentru a-ți recomanda cărțile de care ai nevoie. Deoarece biblioteca este un loc plin de informații și cunoștințe, ea are și o aură de mister. Dacă știi unde să cauți, în bibliotecă poți găsi (sau așa se crede) secrete care ar zgudui lumea. Aici putem vorbi de istoriile țesute în jurul Bibliotecii Vaticanului sau de cărți pentru copii precum „Povestea fără sfârșit” a lui Michael Ende în care un copil pătrunde într-o lume fantastică în timp ce citește o carte. Cartea este deci, un instrument care deschide porți către lumi mistice, tărâmuri fantastice, secrete și revelații. De aici, avem prima legătură cu sf. Gheorghe, religia fiind și ea o punte de legătură între material și imaterial. O a doua legătură este posibilă dacă ne gândim la bibliotecar ca păstrător al tezaurului cărților și la sf. Gheorghe drept cel care ucide balaurul/dragonul. Acest animal fantastic este și el un paznic al unui tezaur sau al unui prag între două lumi. Eroi legendari precum Marduk și Beowulf ucid dragoni, în basmele populare Făt-Frumos răpune zmeu după zmeu și balaur după balaur. Moartea balaurului reprezintă un câștig pentru erou, dar și pentru comunitate, este echivalentă cu restaurarea ordinii lumii. Bibliotecarul este și el un ordonator al lumii atât în spațiul fizic al bibliotecii, cât și în cel al cunoașterii.

Ce beneficii aduce un astfel de exercițiu pentru copii și nu numai?

În prezent, se vorbește din ce în ce mai mult despre analfabetismul funcțional. Un analfabet funcțional este o persoană care deși este capabilă să citească (cunoaște alfabetul și regulile de citire) nu înțelege ceea ce citește pentru că nu poate face legături între informații. Când înțelegem ceva, în minte se formează un model abstract care, în mod ideal, poate fi refolosit în situații asemănătoare. Un exemplu simplu: Dacă te frigi cu ciorbă, sufli și în iaurt. Dar în momentul în care informațiile prelucrate sunt mai complexe, formarea acestui model nu mai este atât de simplă. Rolul exercițiilor și problemelor de la școală este exact acesta: formarea înțelegerii prin exemple și practică. Exercițiile de asocieri și creativitate precum cel de mai sus aduc împreună cunoștințe din mai multe domenii, agregă informațiile din diverse lecturi și permit concluzii noi și interesante. Pe scurt, reprezintă una din premizele gândirii inovatoare și învățării continue.

Cu ce ne-am ales în plus? Cu recomandări de lectură J: legende din Sumer și Babilon, Beowulf, basme populare și „Povestea fără sfârșit”.

Bricks & Tricks:

• Du copilul la bibliotecă. Imaginea bibliotecii are un impact foarte mare, trezind curiozitatea copilului pentru lectură.
• Dacă este mai mic, citește cu el, ajută-l să citească și să înțeleagă ceea ce citește. Creează asocieri interesante. Întrebări de genul „De ce îți aduce aminte?”, „Cu ce seamănă?” nu sunt niciodată de prisos.
• Încurajează copilul să îți vorbească despre lecturile lui. Încurajează dezbaterea. Dincolo de cunoștințe și informații, acest lucru promovează o mai bună comunicare și un nivel mai ridicat de încredere și stimă de sine.
• Fii suficient de flexibil(ă) pentru a înțelege că gusturile s-au schimbat și că romanele lui Jules Verne poate au fost cărțile copilăriei tale, dar nu au aceeași fascinație pentru copiii de astăzi.